
Deși pot trăi peste 25-30 ani, populația de berze din
România s-a înjumătățit în ultima sută de ani, din
cauza asanării zonelor mlăștinoase, din cauza
utilizării pesticidelor și mai nou, din cauza electro-
cutării survenită în cazul cuibăririi pe stâlpii de elec-
tricitate, ceea ce impune o implicare activă în prote-
jarea acestei specii emblematice.
Un impact major asupra speciei, îl constituie locul
de cuibărire care a migrat de-alungul timpului.
Dacă, acum 100 de ani, berzele se cuibăreau prepon-
derent în copaci, odată cu extinderea terenurilor agri-
cole în detrimentul vegetației sălbatice, berzele au
fost nevoite să migreze cu cuiburile pe casele oame-
nilor, biserici și alte clădiri cu acoperișuri de paie/șin-
drilă, astfel încât să fie în siguranță și cât mai
aproape de zonele de hrănire.
Odată cu dezvoltarea economică, acoperișurile
tradiționale din paie, șindrilă sau stuf au fost
înlocuite cu acoperișuri de tablă sau țiglă. Acestea,
nemaifiind agreate de păsări, au condus la migrarea
cuiburilor pe stâlpii electrici de joasă tensiune, exis-
tenți în zonele rurale și urbane.
În prezent, tot mai multe berze își fac cuiburile pe stâlpii
de joasă tensiune, expunându-se la riscul de electrocu-
tare și de incendiere a cuiburilor, riscuri care rămân o
cauză principală de deces în rândul speciei.
Barza Albă
O specie în pericol!
6÷!N
Un proiect dezvoltat de în colaborare cu